Amintirea
...
E duminică. Și bate cu putere
clopotul bisericii din apropiere
să ne-amintească de eternitate.
Și mi-am amintit că ești departe.
...
Pentru lume, ești înger ce-a murit,
înger căruia în lume ți-am fost tată.
Pentru mine ești mai viu ca niciodată,
doar că ai plecat de unde ai venit.
Cu aripi de lumină, ai plecat ușor,
așa de ușor, că nici nu am simțit,
înainte de-a pleca, mi-ai spus atât:
să nu te superi, nu mai pot să lupt.
Ai închis ochii și-apoi ai adormit.
...
E duminică. Și bate cu putere
clopotul bisericii din apropiere.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.