Împing ușor ușa la tindă,
Pe lângă lavița frumoasă,
M-ating cu capul de oglindă
Și mă strecor tiptil în casă.
Ce cald și bine-i în odaie,
Miroase-a iarnă amăruie,
A pus măicuța-ntr-o copaie
Două-trei mere și-o gutuie.
Lângă fereastră, orologiul,
Îngaimă tic-tac-uri vetuste,
Pisica își toarce solfegiul,
În sobă ard lemnele triste.
Icoana Sfintei, de sub grindă
Veghează clipele deșarte,
Se-aude tainic o colindă...
Într-un tablou tăicuțul șade.
În curte, mama lemne taie,
O văd prin geam, abia zâmbesc,
Mă doare tihna din odaie,
Cu amintiri ce-mbătrânesc.
vezi mai multe poezii de: Ana Ionele
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.