O toamnă plânsă ca o văduvă subţire
În haine negre, `nvăluind în ceaţă inimi...
Să plângă ea nicicând nu va-nceta
Cuvintele bărbatului, de viaţă pline.
Aşa va fi până zăpada moale
Se va-ndura de obositu-i chin...
Pentru durere şi pentru uitare
Să-ţi dai viaţa nu e deloc puţin.
vezi mai multe poezii de: Anna Ahmatova