Cand ne va trece timpul ,
Atunci incepi sa plangi :
cu buzele-ti uscate
musca-vei din pamant ,
iar viata-ti se va scurge
in umedul mormant,
cersind o mangaiere
in aerul din vant ...
Cand imi va trece viata
gandindu-ma ca plangi,
doar ochii verzi-albastri
vei astepta sperand
-un farmec tremurand ,
un suflet in mormant ..-
doar ochii tai albastri
vor umple un adanc
ce naste si se pierde
ce trece inecand ,
O alta viata franta,
-Un alt deznodamant ...-
vezi mai multe poezii de: Dasada
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Imi pare rau ca nu am mentionat faptul ca sufar de autism caci vreau sa fac remarxat faptul ca mi.a fost mai greu sa o scriu decat sa o gandesc :(
Dasada (autor)
joi, 14 septembrie 2017
Si mie imi place ,e o analiza separata asupra celor doi ...Interesanta ! :)
Adina Speranta
marți, 23 iunie 2015
Cam lugubră, dar are frumusețea ei! Am citit cu plăcere!
Nelu Preda
marți, 23 iunie 2015
Apele curg, pietrele rămân.
Frumoasă exprimare,
pavalachepaul
marți, 23 iunie 2015
O viziune trista, intr-adevar, dar frumos expusa. Felicitarile mele!
andreionthepoetry
marți, 23 iunie 2015
Tristă , dar paradoxal frumoasă.
mirimirela
luni, 22 iunie 2015