să te trezeşti dimineaţa într-un crepuscul – să înoţi prin amurg pînă-l devori sau pînă te devoră • să te trezeşti la miezul nopţii într-o piscină de stele – să înoţi prin ele pînă te devoră sau le devori • iată balul melancoliei – cu neverosimilele lui figuri de dans • să te trezeşti dimineaţa într-un degetar crepuscular – sau într-un zurgălău agăţat de-un fir nocturn de iarbă • da, într-un modest motel de beton – cu clinchenitul jilav • undeva într-un vis de cretă cu casele mai albe decît doliul • un pian nebulos pluteşte ca un nor prin coşmarurile verii • şi acest motor delicat cu mireasmă de floare • cînd pe pieptul precum un obraz îmi curg lacrimi străine din sîni • timpul picură – e poate bolnav • vechiul urcă pe trepte înserarea pîn’ la mansardă • singur la fereastră cu flaut – eventual cu plicul paşilor pierduţi undeva între aer şi mînă • mi-am înfundat nasul în vodca otrăvită a oglinzii – încercînd să născocesc alinare • o nouă lacrimă de parafină pe areolele sînilor • şi dacă un trandafir mi-ar creşte din creier – parfumul lui m-ar purta pîn᾿ la cer • ninsoarea din ecourile fulgilor sparge labirintul la care încercam să mă încălzesc • barca de porţelan mă ajută să descopăr înecul • singurătatea ninge în timp ce laleaua caută o cheie pentru avalanşa inimii • beau dintr-un buchet fragranţe de foc purtat prin vînt de aripi de cenuşă • plutesc valsînd la balul melancoliei – zîmbit de partenera mea indiscutabil moartă •
vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.