Aripi frânte
...
Atâtea aripi s-au lovit de nori
De fulgerele lor nimicitoare,
Atâtea aripi frânte de cocori
În zborul lor maiestuos, spre soare!
...
Atâtea păsări au picat din cer
În valurile-nvolburate ale mării,
Ele pierind de dorul depărtării,
Că și spre soare, temerarii pier!
...
De-au ajuns unde le e mai bine,
Multe din ele nu s-au mai întors,
S-au pierdut în zările senine
Doborâte în zborul lor frumos!
...
Eu ce să fac, n-am cum să le opresc
Din zborul lor maiestuos spre soare,
O, de-aș putea măcar să le șoptesc,
Că spre lumină, uneori, se moare!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.