Aceasta e a orelor aromă,
Când s-a pierdut o clipă fără vlagă,
Trudindu-mă s-ating cu palma-ntreagă
Aceeaşi zare palpitând în comă.
Prind geana ierbii, şoapta ce mi-e dragă,
Tot ce-a rămas surprins de axiomă,
Prigoana umbrei, trupeşă fantomă
Învinsă-n goana zorilor, dulceagă.
Sunt toate doar o dâră fumegândă,
O rămăşiţă-n scalpul unui gând
Cu dinţi de lut şi pururea la pândă.
Mă voi trezi mereu agonizând,
Rânjind parşiv, iubindu-mă-n osândă,
Tot alergând de mine, alergând.
vezi mai multe poezii de: amsonete
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.