- Să-mi spui, iubito, dacă-s posesiv
În nopțile când luna e oliv
Și bat la ușa ta intempestiv
Cu versul descălțat ori prea lasciv,
Dar lângă tine simt că-s exploziv,
Poemul meu nu e exhaustiv
Și nu rămân în preajma ta conviv,
Când din licoare-ți sorb, ca un bețiv,
Atât de dulce, la superlativ
Te-aș ridica și cred că nu-i tardiv
Să-ți spun că-n tine-aș vrea să fiu captiv
Mai multe nopți și zile succesiv.
- Nimic prea mult, nimic suficient,
Eternitatea-mi pare un moment,
Te-ador şi mi-aş dori să fii prezent
În orice vis. Destin adiacent
Am intuit şi-un ţel concomitent
De-a savura al vieţii condiment
Din fantezii născute-n Orient
Aduse-n micul meu apartament.
Te vreau captiv, aici, indiferent
De eşti obraznic, calm, obedient,
Nu ţi-am aflat nicicând substituent
’mi-eşti maladie şi medicament.
Ioan Grigoraş & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
mulțumesc frumos, tania...
nutzu (autor)
marți, 18 octombrie 2016
Ce frumos... am citit cu admiraţie şi încântare
tania
luni, 17 octombrie 2016