Asta va rămâne-n urmă
...
Și ce va rămâne-n urmă
Din omenirea, ca o turmă,
Din această lume goală,
În care totul e spoială?
Probabil, numai niște humă!
...
Și într-un viitor anume,
Când toate vor fi fost uitate
Vor fi probabil dezgropate
Ale lumii noastre urme,
Iar savanții vor dezbate
Că pe-aici, a fost o lume!
...
Și vor mai fi poate, câteva
Ruine fără vreo valoare,
Ziduri vechi, ca niște gheare
Ce au aparținut cândva
Acelor puternici care,
Cu mintea lor de mucava
Au dus lumea la pierzare!
...
Și-acest minunat Pământ,
Frumoasa planetă-albastră
Ce-a fost cândva casa noastră
Va fi un imens mormânt!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.