Te porți de parcă-ți sunt povară,
De parcă nici n-am existat,
Ori ai uitat,în clipa cea amară,
Cine alăturea ți-a stat?
Ai depărtat privirea-ți caldă,
De omul ce te-a alinat,
Și ochii mei acum se scaldă,
În lacrimi,c-așa i-ai lăsat!
Te porți de parcă ai uitat,
De tot ce între noi s-a spus.
Așa să fie?Oare celălalt,
Atât de tare te-a sedus?
Mă tot întreb,s-a meritat
Să uit de tot,pentru-n sărut?
A fost un vis,a fost adevarat,
Sau doar o cursă-n care am căzut?
A fost real,mi-ai fost iubită?
Sau ești un nume-ntr-un album?
Răspunde,ești deosebită?
Sau este doar al tău parfum?
Atât de fragedă ți-a fost iubirea,
Te porți de parcă-ți sunt străin,
Fiindcă nu-mi place amăgirea,
Azi plec!De ce să-ți fiu un chin?
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.