Afară plouă trist și monoton
Și e un frig pe care nu-l suport,
Iar eu privesc tăcut de la balcon
Și simt că m-am răcit precum un mort.
Trotuarele în plumb parcă-s turnate
Oamenii trec încet pe lângă porți,
Abia-și târăsc picioarele înghețate
Și par a fi pe jumătate morți.
Mașinile-s ca niște fiare vechi,
Un biet tramvai se duce la depou
E-o atmosferă sumbră, de priveghi
Și-n casă-i beznă ca într-un cavou.
vezi mai multe poezii de: Octavian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.