- Îţi aminteşti când am pornit la drum -
Eram împovăraţi de-un anotimp -
Privesc zâmbind în urma mea acum,
Azi ninge prima oară în Olimp.
E sărbătoare, zei refugiaţi,
Închină-ambrozii-n cupe de cristal,
Noi cei mai veseli naufragiaţi
Prin universul mitic-hibernal,
Doi muritori crezând în veşnicii
Şi-n mitul tinereţii nesfârşite,
Alunecăm râzând prin fantezii -
Ninge cu flăcări în Olimp, iubite.
- Îmi amintesc, era o zi de iarnă
Și fulgii se jucau prin părul tău,
Cu nestemate a-nceput să cearnă
La fiecare pas, câte un zeu,
De ziua ta, o caldă sărbătoare
(Un început din care gust mereu),
Mi-ai tăinuit că porți nume de floare
Și te-ai născut din stropi de curcubeu.
Azi, logodit cu tine-n poezie,
Simt că trăiesc același anotimp
Când am jurat, pentru o veșnicie
Să ningă cu iubire în Olimp.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
Din volumul Din paradisul aproape pierdut -
Editura PIM Iași - 2015
vezi mai multe poezii de: nutzu