Azi
...
Vreau să fiu treaz când mă strigă zorii
Să le-aud glasurile albe,
Îngânând gândurile-mi oarbe
Pentru a-mi da prilejuri de victorii.
...
Ajunge azi, cu-a ei cotidiene,
Ce tot răsar, aspre și perene,
Căci mâine nu-i și azi va fi din nou
Gata să facă din mine un erou!
...
Iar de n-oi fi, n-am nicio problemă,
Căci ziua asta e-n fiecare zi,
Ce se repetă și-același eu voi fi,
Cu-același rol, dar pentru altă temă!
...
C-așa e dat, punct și de la capăt,
Zi ce crește din clipe în ruine
Degeaba zbucium, îngrijorare, freamăt
Când toate-s azi și niciodată mâine!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.