Bulbi de zambile mi-ai dăruit
Într-o zi ninsă de tâmplele tale
Îngândurate de nesomn...
I-am sădit în stratul iubirii noastre,
La altitudine de peste o mie de metri
Să fie la adăpost de praful durerilor,
Să fie puși pe aripi de vulturi,
Să nu se piardă în abis nicicând...
Bulbi de zambile ți-am dăruit
Într-o zi plouată pe pleoapele mele,
Grele de claritatea apei...
I-ai sădit în stratul iubirii noastre
În glastra din candela credinței
Să fie la adăpost de colbul neliniștilor,
Să fie duși pe aripi de pescăruși
Să nu se piardă în mare nicicând...
vezi mai multe poezii de: Silvia Filip
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.