De fiecare dată cănd citesc o poezie, lumea işi schimbă culorile în ochii mei, ca și cum cerul ar învățà din nou să fie albastru pentru noi doi.
Străzile devin mai liniştite, vântul rostește numele tău incet, iar lumina cade peste umerií mei ca o promisíune nerostită.
Viața zámbește fără să știe că o privesc prin tine, că fiecare vers mă duce mai aproape de clipa în care ne-am întâlnit.
Șí parcă toate poeziile lumii au fost scrise despre noi, despre felul in care tăcerea se transformă in dor, iar dorul in lumină.
Cănd citesc o poezie, nu mai sunt singur în cuvinte, pentru că viața intreagă pare că ne şopteşte povestea.
Daher Ghezawi
vezi mai multe poezii de: Daher
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.