Se-ntorc din eternitate zăpezile,
Reintră iarna-n rosturi și în fire,
Își scutură Dumnezeu livezile
Și ninge peste lume cu iubire.
Peste troienele de gânduri și vise
Presară aripi de îngeri cuminți
Și picură din candele nestinse,
Lacrimi înghețate de sfinți.
Întinde dantele de geruri urzite
Și voaluri țesute din pură zăpadă,
Să-mbrace miresele neprihănite,
Prezente la divina paradă.
vezi mai multe poezii de: Stefania Petrov
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.