Canibali - Azoitei Stefania
Poezie adăugată de: Azoitei Stefania

    joi, 23 martie 2017

Eram în cadă
Încercând să mă spăl de tine
Cu peria de sârmă
Zgâriindu-mi epiderma
Până la sânge.
Dar şi sângele
Avea mirosul tău
Aşa că am frecat mai tare
Până am dat de carne
Şi ca un canibal
Am vrut să o spintec
În bucăţi minuscule
Şi să o pun la uscat
La soare.
Dar nu aveam soare,
Ci doar un bec
Care mergea întrerupt
Asemenea inimii mele
Înmuiată în spumant de baie
Şi toate sticluţele tale de parfum
Pe care le-am răsturnat în cadă.



vezi mai multe poezii de: Azoitei Stefania




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Dezamăgire în iubire...
Suntem surprinși ce tare doare!
Am fost în zbor cu fericirea
Și căzătura e mâhnirea...
Ina M.
joi, 30 martie 2017