Cântecul Bogății de Jos
Întâia dată
aici
mi s-au deschis ochii
să văd
cerul albastru
senin
şi plin de cuvinte
leagănul meu
de copil
între Ogrădeasa
şi Lorniţ pulsa
ca o suveică la ţară
când mama
războiu-l punea
aici
aici
în Bogata de Jos
am învăţat zborul cuvintelor
dintr-o ureche în alta
dar
în viața mea
de copil
cele mai frumoase făpturi
meii erau
în primăvara caldă
când pas de defilare
băteau
pe Dălina
spre seară
ne întorceam acasă
cu Lorniţu-n stânga
străjuindu-ne
şi Coasta în dreapta
cântec
pe strune sosit
de undeva
de sus
din sfere Transilvane
Transilvania mi-a fost
sălaşul să-mi fie
în ochii firavi de copil
mă căutam
eu însumi pe mine
printre primele cuvinte
pe florile de un roşu aprins
pentru mine
Bogata de Jos
fiind
inima Transilvaniei
aici
e ceru-nstelat
cu flori şi cu stele
cerul dintâi
ce mi-a fost dat
pe degete
să-l ţin
cum Dumnezeu l-a creat
13 octombrie 2009 Cluj—Napoca
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel