Mamă
tu
mi-ai luat mâna
și m-ai pus
în văzul tău
eu
pe drum întodeauna
să privesc
spre Dumnezeu
când
în chinuri
îmi târam
și mânuța
și piciorul
de să plâng
nu mai puteam
în brațe
tu m-ai luat
mângâindu-mi
obrăjorii
și sărutul tău mi-ai dat
de mi-ai stins
încet
fiorii
și de
plâns
și de
durere
căci în mâna ta
era atâta mângăiere
copilașul cât
doar poate
cere
mamă scumpă-ți
mulțumesc
căci prin tine
eu trăiesc
ziua
tu mi-ai
arătat
să am sufletul
curat
9-10-2015 Mănăștur
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel