Cartea ta, Poetul nostru!
Filă cu filă, deschide-te, carte
Lăsând raza divină să iasă,
Oglinda florilor fără de moarte,
A nemuririi cuvântului casă.
Nectar să culeagă te lași îngeresc
Din tine roade mulțimile hrănesc
Comoara-ți nu scade, tot mai mult ai
Ca grâul cel înmulțit din harul ceresc.
Plecându-ne ochii pe-al tău înalt cânt
Ne miruim în crinii albi pe cruce
În inimă tu urmă lași și-n gând,
Pământ trecut în steaua ce străluce
vezi mai multe poezii de: Bacos Anica
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.