Vezi varianta desktop a site-ului

• Acasă
• Clasici
• Contemporani
• Străini
• Translations
• Membri
• Proverbe
• Povestiri
• Proză
• Ştiaţi că
• Calendar
• Citate
• Log In
• Radio Poema
• Contact

Castanii - Cârdei V. Mariana
Poezie adăugată de: miana

Azi, castanii-s plini de floare, şi afară este soare,
m-au atins câteva raze şi chipul îmi luminează.
M-aş plimba dar n-am cu cine şi singură îmi e bine
trag în piept aerul rece, e aproape ora zece.

M-aş plimba pe o alee, dar sunt singura femeie
şi parcă nu-mi şade bine să mă plimb fără de tine.
Mai bine rezolv probleme şi pornesc pe jos alene
cu o oră mai devreme, înspre Arcul de Triumf.

Mireasma castanilor, mă îndeamnă să-i privesc
sufletul să-mi încălzesc, ochii să-mi înveselesc.
Acum, totul este verde, iarba proaspătă şi parcul
pun într-o lumină nouă barca ce animă lacul.

Despletite sălcii cată, în a lacului oglindă,
etalandu-şi mâţişorii - primăvara s-o convingă
să scalde-n raze de soare boboceii răţişoarei,
ce trec în şir indian, legănandu-se pe un val.

Lalele, pline de rouă, s-au deschis discret spre soare,
în culori ce le arată în întreaga lor splendoare.
Liliacu-i tot o floare, alb şi mov, o încântare
și un zumzet de albine dintre tufe vine.

vezi mai multe poezii de: miana