Mi-e dor de căsuța bătrână pierdută-n livadă
Mi-e dor de trandafirii rubinii ce se agățau de streașină
Mi-e dor de liliacul parfumat ce străjuia la poartă
Mi-e dor de gălăgia vrăbiilor în zori, de cântul privighetorilor
Mi-e dor, mi-e tare dor.
***
N-am să mai întâlnesc frumusețea pură de altădată,
Gospodarii respectuoși care n-au știut să mintă niciodată,
Bucuria fetelor îmbrăcate în costume naționale, brodate de ele
Și veselia țăranilor în cojoace, lângă fântână, cinstind
Anul care vine.
***
Printre tufișuri spinoase, printre vechi zidiri
Pe cărările înguste au rămas plăcute amintiri.
De acolo urmăream cirezile cu pasul rar
Și vedeam nespusa bucurie a țăranului sărman.
***
Imperiul meu este verdele zăvoi.
Prieteni îmi sunt guşterii zglobii
Florile sălbatice mi-au decorat regatul
Iar celui drag i-am îmbrăţişat gândul.
vezi mai multe poezii de: FloricaGhigeanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.