Ce este albastrul meu pentru tine?
Poate vreo tulpină căzută pe câmp,
Un parfum ce prin păr îți trece ca o emoție,
Ca un gând, cândva cunoscute, știute.
Ca o noapte funerară, ca o păpușă de porțelan,
Cu mâinile ciobite și codițele împletite,
Care îți vorbește într-o limbă străină,
Dar parcă cunoscută, de gurile noastre cândva rostită.
În nopți de singurătate îți lunec în minte,
Precum lunecă o stea ce cade cuminte,
Ca inima ce-ți bate în piept sunt, un ceas subțire,
Ce îți amintește de-o lume roză, de fluturi azur.
Tristețile tale și cu tristețile mele sunt regine surori,
Au mușcat din aceeași pâine la cină și-au băut vinul
Aceluiași ciorchine de strugure negru,
Ca valurile m-am lovit de apele tale, cu albastrul meu de albastrul tău.
vezi mai multe poezii de: Caraban Bogdana