Gândindu-mǎ serios
La ce cred
Şi
Ce e bine,
Te întreb, blând-curios,
Sǎ gǎsesc rǎspuns
La tine.
Dumnezeu poate sǎ facǎ
Chiar orice
În lumea asta?
Sau
Gândindu-ne oleacǎ
Vom gǎsi
Şi treburi fine
Ce nu poate sǎ le facǎ?
Da!
Cǎ, altfel, vezi tu bine,
Nu ar fi aşa puternic
Pentru mine, pentru tine...
Şi,
Vǎzând ce am sǎ spun,
Vei rǎspunde ȋntr-o doarǎ,
Dumnezeu, fiind prea bun,
Nu poate nicicum sǎ moarǎ
Şi
Fiindcǎ iubeşte fiinţa,
Având-o mereu ca ţintǎ,
Pentru ea îşi pune ştiinţa
Neputând vreodatי sǎ mintǎ.
Şi-ar mai fi un lucru care
Ar fi demn de abordat.
Dumnezeu, care e mare,
Nu se-apucǎ de-nşelat.
E de datoria ta
Sǎ gândeşti profund la asta,
Iar dacǎ rǎspunsul tǎu
Este da,
Suntem de acord şi...
Basta!
vezi mai multe poezii de: samoila