De mai multe seri încoace,
Convingându-mă pe mine
De ceva ce nu-mi dă pace,
Stau pe ghimpi de mărăcine.
Mă întind uşor pe spate,
Privind rece prin fereastrǎ,
Şi observ că nu-s uscate
Semne-n viaţa pământeascǎ.
Fetele, din plin fardate,
Dând din coate, se agitǎ
Pe stradele-aglomerate,
Unde piaţa are-o sitǎ.
De socotiţi cǎ eu greşesc,
Tot hulind cu insistenţǎ
Un obicei pur stǎmoşesc
Cer sǎ fac o penitenţǎ.
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.