Zdrobita geme inima-n mine;
În flacari, chinuri arz ne-ncetat;
Viata-mi toata o am în tine,
Dar tu de mine te-ai departat.
Esti tu o fee? Esti zeitate?
Sau, ca iubirea, vii a-ncalzi
Un suflet rece ce nu mai bate,
În noaptea urii din zi cu zi?
De esti aproape, pieptu-mi palpita;
De esti de fata, eu ma uimesc;
La glasu-ti mintea îmi e rapita;
Dar mi-esti straina, si ma-ngrozesc...
Destept, în somnu-mi chipu-ti e-n mine;
Ma uit la lume, si, ca strain,
Reviu în sine-mi, traiesc în tine,
Le las pe toate, de tine plin.
Fiinta-mi toata tie-ti urmeaza,
Caci eu sunt umbra corpului tau;
A ta, ca spirit, ma înviaza,
Caci tu esti suflet corpului meu.
vezi mai multe poezii de: Cezar Bolliac
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.