Chiar dacă...
Chiar dacă timpul
se mișcă uneori prea încet,
eu te-nsoţesc ascunsă-n
buzunarul de la piept...
sunt atât de aproape,
zilnic lângă inima ta,
nu cer nimic,
doar mă mulţumesc să respir cu tine,
lumea ta.
Chiar și când tac,
prietena mea peniţa,
nu poate tace,
mereu își va cere
dreptul ei la libertate...
ea se hrănește
din toate momentele
și amintirile mele,
unde norii se-ascund
în noapte,
printre genele-mi prea grele.
Chiar dacă visele
mă ocolesc
în fiecare noapte,
cu ochii sufletului meu,
te simt mereu aproape....
te însoţesc târziu,
în miez de noapte
cu privirea,
vreau să-ţi respir intens parfumul
și să-ţi simt iubirea.
Chiar dacă totul
pare să se-nverșuneze
împotriva mea,
pasul merge-nainte
chiar și când nu mai poate rezista...
și-n noapte,
când pe cer
se-aprinde-o stea aparte,
eu știu că-i Luceafărul meu,
ce mă privește-n noapte.
Urmează-ţi visele mereu,
chiar dincolo de stele,
nu-ţi pierde firea,
iar bunătatea
niciodată nu ţi-o amaneta....
nici o secundă
nu se merită a pierde...
viaţa-i o luptă cruntă
iar cei cu inimi bune,
ce știu cu adevărat iubi,
mereu vor câștiga.
~25 Ianuarie 2015~
vezi mai multe poezii de: Alina Cristian