Un bătrânel mergea pribeag prin lumea noastră mare,
Unde visarea nu e vis ,e doar dorință înşelătoare,
Purta în ochii lui tot cerul cu ploaia sa înceată,
Pe față îşi purta misterul lumii ce-a fost odată.
Mergea încet spre nicăieri purtat de suferință,
Fără vreun rost umbla hoinar visând la neființă,
Vântul nu mai bătea dar el mergea purtat de vânt,
Cu gândul lui în altă lume şi trupul pe pământ.
Se-opri deodat' pe-o bancă-n parc ,căci plumbul din picioare,
Nu l-a lăsat ca să mai meargă prin marea lui visare,
Îşi băgă mâna tremurândă în haina ponosită,
Scoase un caiet prea ros de timp şi cu coperta zdrențuită,
Acolo avea notat bătrânul clipele lui de fericire
Care pe loc s-au şi oprit când şi-a pierdut a sa iubire,
Cu gândul trist şi plin de dor îşi plânse ochii care
Nu mai puteau să vadă ei a lui dragă-nsemnare.
......
-Opreşte-te timp în loc şi-ngheață acea clipă,
Să pot să o mai văd odată pe a mea iubită!
Aşa striga bietul bătrân cuprins de amărăciune,
Cu gându-n dor şi doru-n gând simțind că îl răpune.
Deodată timpul s-a oprit ,tot timpul într-o clipă,
Şi din neant a apărut iubita lui prea scumpă,
Era într-o clipă de demult,pe care n-o notase,
Când ei doi s-au cunoscut şi inima-i furase,
Dar clipa-i clipă,şi-a trecut de parcă nici n-a fost,
Bătrânul a rămas iar singur şi fără nici un rost.
.......
Din ceru' înalt lacrimi curgeau,lacrimi reci de toamnă,
Bătrânul tot în parc era şi tot visând la doamnă,
Copacii înalți tot încercau să-l apere de ploaie
Dar în zadar că printre crengi ploaia curgea şiroaie,
S-a înbolnăvit bietul bătrân şi-şi aştepta sfârşitul,
La fel precum îndrăgostiți aşteaptă răsăritul
Tot timpul lui i s-a oprit,tot timpul într-clipă,
Şi din neant a apărut iubita lui prea scumpă....
vezi mai multe poezii de: iorguveronicayahoo.com
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc frumos Marinela pentru vorbele frumoase care-mi dau aripi!
iorguveronicayahoo.com (autor)
duminică, 10 aprilie 2016
La sfaturile tale Adina am rescris unele versuri ...sper să le înțelegi acum şi să-ți placă..oricum orice poezie trebuie să aibă puțin mister.
Mulțumesc frumos pentru comentarii!
iorguveronicayahoo.com (autor)
duminică, 10 aprilie 2016
Reuşeşti să transmiţi emoţie, dar impui un ritm frumos pe care îl neglijezi pe alocuri şi asta dăunează poeziei.
Descrierea acţiunii are hibe, în ultima strofă bătrânul tot în parc ...ca apoi să cadă la pat. Bine, înţeleg că haina i s-a umplut de apăraie ( expresie pe care nu o consider deloc poetică), dar trecerea la această stare este bruscă şi crează confuzie.
Tot timpul lui i s-a oprit,tot timpul într-clipă
Intr-clipă? ...Poate ...într-o clipă. Înafară de asta, tot timpul "lui" nu necesită din nou accentuarea "i s-a oprit" ...adică lui , deoarece specifici asta deja.
Încă ceva m-a nedumerit...notase sau nu bătrânul în caiet clipa sa cu iubita? ...
Părerea mea este că poţi să aduci unele modificări poeziei care să pună în valoare mesajul.
Cu mare drag,
Adina Speranta
sâmbătă, 09 aprilie 2016
Sunt încântată să te citesc.
Inspirație şi pe viitor.
marinela
sâmbătă, 09 aprilie 2016