cerne Doamne liniştea uitării răsădeşte Doamne dragostea şi crinul
peste nesfârşita suferinţă
seamănă întinderi de credinţă
şi sporeşte roua îndurării
în ogorul năpădit de ură
şi aşterne peste munţi de zgură
liniştea iertarea şi seninul
vezi mai multe poezii de: Corneliu Coposu