MIRONOSIȚELE
Femeile mironosițe,
« Alexandrina Spânu »
Din ce adânc de ocne-ntunecate
Răsari în gene cînd te furişezi,
Şi-mi arzi, când faţa tristă mi-o brăzdezi,
Şi inima cu falduri sfâşiate?
« Felix »
am învățat cum e să fii
adult
de la naştere
« Lorena Craia »
Mă iartă, mamă, şi mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
să dau pomană pentru voi, ca un creştin.
« legendarus »
când ai însemnat
pe giurgiuveaua la care
se închină toți trecătorii
« Lorena Craia »
... ape la maluri suspin
ape de valuri frânte
au şi ele blajin
au şi ele morminte
« legendarus »
Cu binecuvântări false, cu bunătate de
gheaţă, vă uitaţi la simpli trecători în
viaţă, vă dau bineţe cu gând de ură
şi ciudă. Voi iubiţi pe cineva? voi simţiţi
« Alexandru Cristian »
Rondelul minunii împlinite
Minunea Doamne, împlinită
N-a fost văzută prin Mesia
« Flavius Laurian Duverna »
am crezut că amărăciunea
se transmite genetic
ȋntr-o zi am spart oglinzile
« Lorena Craia »
LA ÎNVIERE
La ceasul învierii,
noi toți am poposit,
« Alexandrina Spânu »