Am bătut azi la uşa unui criminal
Ce stă ascuns în mine de ani de zile;
L-am trezit cu bucurie şi amăgire,
Dar mi-a spus să plec...
Mi-a spus să fug cât mai departe,
Să nu încerc, căci încă doare,
Să nu visez, căci o să pic
Şi din moarte n-o să pot să mă ridic.
Şi-am încercat, a fost frumos,
Dar a durut mai tare
Şi criminalul mi s-a supărat
Că n-am dat vorbelor ascultare.
Mi-a dat o armă
Cu nume de iubire
Şi m-a învăţat la rele...
A tras, fără regret, cu zâmbete eterne
...Iar pe armă rămân amprentele mele...
M-a omorât, cu drag!
O inimă din care încă curg
Petalele de mac...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan