Cu greu mă strecor!
...
Cu greu mă strecor printre cei sănătoși,
Printre sătuii cu inimi de piatră și ficați de oțel,
Printre normalii cu iz de mutanți cuvioși,
Cu greu mă strecor prin atâta măcel!
...
Covizii-s în floare, sunt peste tot și fi-vor în toți,
Fac slalom printre legile jaloanelor strâmbe
Privesc năucit la conferințele ținute de hoți,
Măscăricii de tron, răufăcătorii de tumbe!
....
Am prins coajă de mult și presupun că rezist
Inepțiilor atâtor somnambuli fără rost,
Masca ajută să nu mi se vadă fața de trist,
Pentru că noaptea și-a făcut la noi avanpost!
...
Tac și îndur! De ce-aș vorbi oare?
Când orice speranță-i mai degrabă deșartă,
Cu greu mă strecor printre normalii cu burta la soare
În țara mea pierdută, vândută, trădată!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.