Cu iubirea-n stradă
Cu iubirea-n stradă
Am dansat o dată,
N-am vrut să mă vadă
Inima șireată.
Că-n iubirea lumii
Zânele-s plecate
Să strige străbunii
Din eternitate.
Dar speram ca harta
Frigului de seară
Să răsară-n halta
Visului de vară.
Și-am cotit cărarea
Plânsă de păcate
Dusă azi în zarea
Cu uși ferecate.
Iar din lumea nouă
Am scris lumea care
Nu mai vrea din rouă
O cuminecare.
Însă timpul doare
Scuturând din zare
Doar tăcerea surdă
Ca pe-o rechemare.
Azi vă număr astre
Peste sensul vieții
Și mai scriu sihastre
Versuri ca poeții.
Din durerea toată
Mă împart în două
Inima să poată
Picura în rouă.
Pentru amintire
V-am lăsat poemul
Scris prin convertire
Dezlegând blestemul.
M-am întors pe-o parte
Pe a minții vremuri
Și v-am scris din moarte
Ale vieții-ndemnuri.
Eu despre iubire
De-undeva... departe,
Am lăsat vorbire
Semnul pus la carte.
Iar durerea toată
Am strâns-o mănunchi
Singură să poată,
Pieri, din rărunchi.
vezi mai multe poezii de: emaanastasia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.