Menirea ta este să fii
Un izvor scump de lumină
Ca să arzi în veșnicii
Fără pată fără vină
Ia-ți privirea din pământ
Și tu ceru îl despică
Al vieții viu Cuvânt
În slavă tu îl ridică
Cu măsură dar pătrunde
Peste tot în jurul tău
Și de rele te ascunde
Să-l slujești pe Dumnezeu
Umple-ți ochii de lumina
Celui Sfânt și răstignit
Căutând mereu arvuna
Care ți s-a oferit
Fii tu străgătul în noapte
Celor mulți ca să le dai
Tot ce poți și ce se poate
Și ei să ajungă-n rai
29-10-2015 Mănăștur
......................
Nu-ți irosi timpul
Cu lucruri de nimic
ci-ți caută menirea
fii tu bobu-n spic
fii raza de lumină
ce despletește drumul
și-n viața fără vină
îl are doar pe Domnul
împacă-te cu darul
pe care l-ai primit
și soarbe lung paharul
până la sfârșit
. . . .
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Am trecut cu drag pe la tine pe pagina.!
Sanda
vineri, 30 octombrie 2015