Culorile vârstei
...
Tânăr fiind, voiam să fiu integru
Așteptam o viață plină de speranțe,
Intransigent și lipsit de nuanțe
Vedeam totul doar în alb și negru!
...
Acum, mai bătrân de vreo două ori
Decât în anii aceia de demult,
Vorbesc puțin și mai mult ascult
Și am o viață plină de culori!
...
Nu mă mai zbat atât pentru dreptate,
Nu mai lupt cu nimeni pentru adevăr,
În dispute cedez mult mai ușor
Și adevărul îl dau pe jumătate!
...
Deși acum e-o lume chiar nedreaptă
O las așa, să fie cum o fi
Și de mai spun vreo vorbă înțepată,
Între alb și negru, voi alege gri!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.