Cuprind lumea ta
Cuprind lumea ta, o părere,
Că vina-i eternă în lut
Când stele se sparg în cădere
Și slova tăcerii ascult.
Sărut la atingeri ființa
Cu dorul acela de noi
Și sufletu-mi arde credința
Când viața se scurge în ploi.
Dar timpul rămâne de veghe
El crește-ntr-o zi ca-ntr-un an
Și rupe a mărilor leghe
În noaptea de vise ce-o am.
Iubirea-i ca marea albastră,
Iar noi suntem soarele-arzând,
Dar inima vieții sihastră
E-un veșnic de zile trecând.
Pe aripi de fluturi ne saltă
Din marea tăcerii-n blestem
Clepsidra durerii ni-i haltă
Și stăm între lumi câte vrem.
Cuprind trupul tău de lumină,
Acolo veghează Isus
Da-n lut rămâne de vină
Secunda ce-n timp a apus.
vezi mai multe poezii de: emaanastasia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.