Muge-adânc un cerb în codru,
Codrul freamata adânc,
De vânt crengile se frâng,
Muge-adânc un cerb în codru,
Muge-adânc si nu e modru
Gândurile sa-mi înfrâng.
Muge cerbul singuratic,
Echo duce tânga-i lung,
Glas de bucium lung-prelung;
Peste codrul singuratic
Cade viforul tomnatic,
Nu pot jalea sa-mi alung.
Muge-un cerb, Diana Doamna
Lui din ceruri se întrista,
Plânge-n nori ca-ntr-o batista,
Muge cerbul. Nicicând toamna
N-a mai fost atât de trista.
vezi mai multe poezii de: Dan Botta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.