Cade ploaia
pe pământ
cade ploaia
pe afară
azi
culegători de vânt
trec
pe puntea solitară
cade ploaia
iar și iar
și pe lame
și pe muchii
vorba nu e
în zadar
ca securea
fără așchii
cad secundele
pe-alături
ca și picurul
de rouă
noi de alb
ne vrem omături
viața
asta nouă
pașii doar
se mai arată
și în umbră
și-n cuvânt
tu să nu fii
niciodată
ca și frunzele
în vânt
ce-ți propui
să împlinești
să fii sare
și oricui
lumina
să-i dăruiești
căci tu ești
al Mielului
Mănăștur 07-10-2015
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Cu atâta plăcere vin iarăși să vă mulțumesc tuturora pentru comentariile pe care le-ați adus poeziei De alb-cântec , Dumnezeu să vă dea fericirea tuturor celor care prin comenturile aduse , m-ați ajutat mult în activitatea mea literară .
Ioan Daniel
Ioan Daniel (autor)
joi, 08 octombrie 2015
Chiar m-a pătruns această poezie,,,
Cami
joi, 08 octombrie 2015
îmi place modul în care scrii şi doresc să-ţi urez bine ai venit.
mateut
joi, 08 octombrie 2015
Lecturat cu plăcere!
Nicholas
joi, 08 octombrie 2015
Versurile tale il fac pe cititor sa viseze, pana dincolo de imaginatie. Felicitari
gabriela
joi, 08 octombrie 2015