De ni s-ar usca Limba din gură
Şi-om lua-o pe a lor.
Ne-om preface-n putregaiuri.
Ei avea-vor grai nemuritor.
De aveţi puţină conştiinţa
Mai gândiţi-va, cine sunteţi!
Căci fără Limbā şi Credinţă
Doar nişte cioturi rămâneţi!
Sute şi mii de cioturi mişcătoare
Care nu ştiu de unde vin şi încotro păşesc.
Căci fără Limba naţiunea moare
Iar cariile se tot înmulţesc.
Te-ai întrebat, mulţime zgomotoasă?
De unde vii şi unde pleci?
Sau tu eşti ca răchita deasă
Dar roadele gîndirii nu le mai culegi!?
Revino-ţi din prea lunga amorţire
Şi scapă de blestemul greu!
Aduţi aminte că ai fost o Românie
Şi te asteapt-acasă Dumnezeu!!!
(2009Versuri:©Liuba Sârbu)
vezi mai multe poezii de: Liuba Sarbu