De voi pleca
Iar de voi pleca, să știi că-i fantezie
Și ca fantezie, mai mult un fel de glumă,
Dar nu voi deveni un boț de humă,
Ci mă voi transforma într-o poezie,
Sau ocean cu valuri spărgându-se în spumă
Când soarele apune și zarea-i stacojie,
Ori poate într-un pâlc de flori de păpădie,
Pe un câmp pe care vânturile-l scurmă.
Oricum să nu plângi, căci va fi de bine,
Pentru că mi-ai fost cel mai frumos vis
Iar de plec, pleca-voi spre zările senine,
Ale lumii noastre, fantastica Tanis
Care ne așteaptă pe mine și pe tine,
Ne-a fi în veșnicie același Paradis.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu