Nici nu mai știu în care primăvară
Te-am prins în palmă pentru o secundă
Și din clepsidra timpului rotundă
Te-am adunat, strop după strop... avară
E dragostea, atunci când te inundă
Ori îți aprinde-n inimă o pară,
Vibrează cum arcușul de vioară
În fiecare zi, tot mai profundă.
Azi te revăd în simfonia noastră,
Pe-o margine de lac, printre magnolii,
Când am gustat dintr-o minune-albastră
Și-am mângâiat ecuatorul, polii...
De ziua florilor, stau la fereastră,
Sper... Cupidon, poate-și trimite solii.
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
mă-nclin, Adina...
nutzu (autor)
joi, 09 aprilie 2015
mulțumim frumos, andreionthepoetry...
nutzu (autor)
joi, 09 aprilie 2015
Felicitari ! O poezie superba!
Adina Speranta
miercuri, 08 aprilie 2015
Chiar ca o simfonie lucreaza armonia in poezia ta si a Lilianei!
andreionthepoetry
marți, 07 aprilie 2015
Reverență, Criticule blind!
nutzu (autor)
luni, 06 aprilie 2015
mulțumesc frumos, petrica!
nutzu (autor)
luni, 06 aprilie 2015
Ma bucur mult ca va intelegeti si ca sunteti complementari in tot si-n toate....iar versurile voastre sunt mirifice...
Va felicit......si va astept cu parfumul vostru stelar...
CRITICUL BLIND
duminică, 05 aprilie 2015
Minunat! Felicitari sincere.
petrica_c
duminică, 05 aprilie 2015
Mulțumesc, Magnolie Albă! Meritul aparține muzei!
nutzu (autor)
duminică, 05 aprilie 2015
"Azi te revăd în simfonia noastră,
Pe-o margine de lac, printre magnolii,
Când am gustat dintr-o minune-albastră
Și-am mângâiat ecuatorul, polii...
De ziua florilor, stau la fereastră,
Sper... Cupidon, poate-și trimite solii."
Cu degete de catifea, versul tau imi atinge sufletul, Ioan! Iti multumesc pentru emotie si frumusete!
Liliana Trif
duminică, 05 aprilie 2015