Mânioşii se aprind
Fǎcând mare tǎrǎboi,
Lovesc masa,
Se întind,
Apoi se reped în noi.
Mânia lor apoasǎ
Nu m-atinge niciun pic,
Cǎ se-aprind şi-apoi mǎ lasǎ
Sǎ le dau, când vreau, cu sic.
Sicriele-nfloresc
Sub modernismul lumii
Oameni furioşi plesnesc,
Luând cu ei nebunii
Ce-atât de mult ne chinuiesc.
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.