Destin
...
Nu vreau mai mult de am,
Dar nici nu am de toate,
Copil fiind, destule îmi doream
Dar pentru ele nu am dat din coate.
...
Am fost născut de-a dreptul în etate
Într-o etate de mii și mii de ani.
Sunt cel mai vechi dintre veterani,
Și cel mai nou cuprins de pietate.
..
Sunt un soldat gata oricând de luptă,
Nu mi-e teamă că voi fi învins
Nici că bezna, din mine se înfruptă,
Căci voi avea o lumânare-aprinsă
Când voi pleca de-aicea, sunt convins.
...
De-ar fi să mă retrag într-o livadă,
Mi-ar plăcea să devin cais,
Să bucur pe cei ce vor să creadă
Că sunt venit aici de pe Tanis.
...
Am ajuns aici pe-o rază de lumină
Cu partea stâng-a mea fermecătoare,
O piesă rară, un ciob de lună plină
Care-a căzut în urma unui sărut de soare.
Și asta n-a fost pentru întâia oară
Mii de povești mai înainte-au fost,
Deși-s așa bătrân, mai am totuși un rost,
Să nu fiu lumii și cerului, povară.
...
Nu știu de voi fi sau nu lăsat o vreme,
Să mai descriu a lumii comedie,
Spectacol datorat iluziei supreme
Că cine-l joacă, primește veșnicie.
...
Dar nu-i adevărat, nici pe departe,
Veșnicia nu se primește-oricum
În veșnicie se întră doar prin moarte,
Iar adevărul se află în postum.
...
”Nu contează cât de lung am părul”
Spunea odată un cântăreț de soi,
Din experiență știu că Adevărul,
Dintotdeauna, l-am purtat în noi.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.