Detaşare absolută - Octavian Cocoş
Poezie adăugată de: Octavian

    joi, 01 septembrie 2022

Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se-mbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile-ncet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se irosesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum unii vor doar glorii
Cum mulţi sunt morţi, chiar dacă mai trăiesc
Cum viața trece iute precum norii...
Stau și privesc.



vezi mai multe poezii de: Octavian




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.