Cine m-ajută să regret?
Mă întrebam,
Aşa,
Într-o doară,
Ca un ascet
Fără pretenţii
În trista-i
Chilioară.
Să fie ţinerea
De minte
Ce-adesea mă inundă
Cu avalanşa-i
De cuvinte
În care fiinţa se cufundă?
Nu ştiu,
Dar dacă vreau să-nvăţ,
Trebuie să uit
Într-o măsură,
Altfel,
În minte e un dezmăţ
Care,
De vrea,
Pielea mi-o pune-n bǎţ.
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.