Cândva mă voi regăsi într-o ultimă rugăciune
am să-mi înmoi sufletul umil
în miezul iubirii sfinte
fericită poate
voi avea înaltul
fără să cunosc sfâşietoarea disperare
focul
înainte să mă rostesc
dincolo de beznă
Cândva am să mă aflu învingătoare
în toate luptele pe care le-am dat
sau nu le-am dat
am să adun într-un geamăt
tot ce am iubit
şi tot ce am ştiut
amăgiri suspine bucuri
nimicuri
şi cu toate acestea am să mă târăsc
în faţă LUI
într-o ultima aşteptare
Cândva am să fiu una cu eterul
piatră şi rădăcină
am să-mi aud numele
nenumăratele strigări
dintr-un trecur neştiut de mama şi de lumea
care m-a legănat
când nu am fost cuvânt
pasăre în ochiul LUI
sau gând
vezi mai multe poezii de: Agafia
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumoasă creaţie, felicitări!
Sanda
vineri, 21 octombrie 2016
Mi-a placut mult.
gap
vineri, 21 octombrie 2016
Doar frumos... si felicitari din inima
felicia
miercuri, 19 octombrie 2016