Dor de zbor - Felix
Poezie adăugată de: Felix

    joi, 28 ianuarie 2016

Doar gândul fâlfâie înaripat,
De pe planeta mea cu ochi albaştri
Pornind prin univers la colindat,
În zbor cu aştrii.

Îl simt cum soarbe spaţiu cu nesaţ
În universul fără bariere,
Cântând, cu galaxiile la braţ,
A netăcere.

Doar gândul gustă zborul spaţial
Intersectând orbite fără jenă,
Căci eu mai sunt aici, material,
Pe vechea scenă.

Dorind, mă doare dorul de-a zbura,
Nemărginindu-mă şi eu, ca gândul,
Şi universul, în splendoarea sa,
Îmbrăţişându-l.

Doar gândul zboară-atotcuprinzător
Necunoscând în mersul său distanţe,
Iar eu îmi mângâi dorul meu de zbor
Nutrind speranţe.

Încă n-am aripi, am doar rădăcini
Îmbrăţişând natura vinovată,
Şi nu e verde frunza la smochini,
Deocamdată.

Dar ştiu că dorul meu e dor ceresc,
Un vis ce-şi are în Cuvânt sorginte,
Şi simt cum aripile cresc, şi cresc
Din taine sfinte.

Şi în curând, chemat de Dumnezeu,
Eternizându-mi printr-un zbor solia,
Voi fi cu El, ştiind că timpul meu
E veşnicia.

Simion Felix Marțian



vezi mai multe poezii de: Felix




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Forma nu-ncurcă frumosului. Îl subliniază. Fii binecuvântat, frate Felix!
bragagiu
vineri, 29 ianuarie 2016


Este o poezie frumoasä si contine o tematicä sublimä
corina_nedelcu
vineri, 29 ianuarie 2016


Versuri cu mesaj profund,inspirate de Duhul Sfant. Fiti binecuvantat.
Marius
vineri, 29 ianuarie 2016


Am citit poezia de nenumărate ori... M-a impresionat structura ei dar şi mesajul
casandra
vineri, 29 ianuarie 2016


Versurile acestea te poartă în zbor spre cer
daniel
vineri, 29 ianuarie 2016


Imi era dor de un vers asa frumos.,
Nicholas
vineri, 29 ianuarie 2016


frumoase versuri..
fiti binecuvantat!
danab
joi, 28 ianuarie 2016