Dorul copilăriei
Ce faci tu acolo, Nicușor?
Mă întreba mătușa Florica.
Eu răspundeam iute: nimica,
Să știi că sunt bine!
Eram la țară, în vacanță
Și priveam în depărtare…
De fapt, visam cuprins de dor,
Dorul nesfârșit de tine,
Ce-n mine făcea prăpăd.
Și visam c-apăs pe clanță,
În prima zi de școală și te văd,
Raza mea de soare!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu