Hai! Adu-mi dragostea ta săracă...
Acolo unde nu m-ai sărutat prima dată,
Sub clar de lună, când rănile mă dor,
Când toate stelele de pe cerul gol sub piele-mi mor.
Adu-mi visele toate pe care mi le-ai furat!
Când cu lacrimile împachetate-n diamante ai plecat,
Când am scos sufletul din tine şi te-ai transformat
În aripa unui înger cu ochiul curat.
Dacă te chem să nu mai apari niciodată!
Mi-aş vedea sărutul căzut pe a ta dragoste săracă,
Iar soarele ar apune şi demoni ar zbura în cercuri
Şi viscol s-ar porni peste noi cei goi şi plini de nimicuri...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan