Ma duc acasa sa mai prind putere,
Caci mi-a ramas in sat putinul de avere :
Un legamant cu locurile natale
Ce m-au purtat in calde si materne poale.
Din satul meu ma-ncarc de bucurie
Ca pasarea ce canta pe campie
Si as brazda, in zbor, intreg pamantul,
Sa-mi duc si bucuriile si cantul.
vezi mai multe poezii de: Dumitru Corbea